Hatutan.com, (28 Outubru 2024), Díli- Insidente ne’ebé akontese iha kongresu estraordináriu Federasaun Futeból Timor-Leste (FFTL) iha Novo Turismo, Sábadu (26/10/2024), hanesan dezastre boot ida bá FFTL iha FIFA ho AFC nia oin.
Lee Mós: “Militar Invade” Kongresu Estraordináriu FFTL Hodi Hasai Aleixo Cobra

Forsa F-FDTL husi Unidade Polísia Militar lori sai Aleixo Cobra husi fatin kongresu estraórdinariu FFTL iha Novo Turismo, Sábadu (26/10/2024). Foto/Elio dos Santos da Costa
Timoroan no hanesan polítiku ida, Cesar Vital Moreira konsidera prezidente interinu FFTL ne’ebé nu’udár Xefe Estadu-Maiór Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Domingos Raúl “Falur Rate Laek” la distinge ka la tau aan hanesan ema lider ida iha órgaun independente hanesan FFTL hodi atua diverjénsia opiniaun ne’e ho forsa militár.
Antigu Vise-Ministru Obras Publiku ne’e fó hanoin katak organizasaun bola hanesan Federasaun Futeból Timor-Leste (FFTL) tenke jere ho independente no labele militariza hodi implika ba imajen FFTL nian ba mundu internasionál.
César Moreira hato’o nia opiniaun ne’e ba Hatutan.com iha Díli, Segunda (28/10/2024) relasiona ho insidente ne’ebé akontese iha kongresu estraordináriu FFTL ne’ebé kuaze nakonu ho membru PNTL husi Unidade Espesiál no membru F-FDTL husi Unidade Polísia Militár (PM) hamutuk ho razaun atu asegura kongresu FFTL ne’e la’o too remata ho di’ak.
César Moreira hateten ko’alia kona-bá organizasaun bola ka futeból no organizasaun bain-bain seluk ne’e nia demokrasia tenke funsiona ho di’ak sein iha intervensaun polítika no mais dramátiku intervensaun militár nian to’o hamosu situasaun trájiku balun ne’ebé lolos la bele akontese.
Nia afirma organizasaun demokrátiku ninia membru sira hotu-hotu iha liberdade atu hato’o sira nia opiniaun, embora opiniaun ne’e bele a-favór ba parte ida no bele mós kontra tamba natureza demokrasia mak ida-ne’e, ema bele a-favór ba ita ka bele hili dalan seluk ne’ebé bele kontribui ba organizasaun nia di’ak.
Ho akontesimentu ne’ebé akontese iha kongresu estraordináriu FFTL ne’ebé halo militár sira ba hasai Aleixo Cobra nu’udár delegadu husi Asosiasaun Futeból Díli Leste husi kongresu laran no hamosu mos agresaun fíziku ida-ne’e bele halo Timor-Leste nia imajen iha FIFA no AFC la di’ak no sei iha implikasaun balun ba instituisaun FFTL, tanba iha mundu Futeból labele iha intervensaun direita husi militár enkuantu pesoál sira ne’ebé partisipa iha atividade bola nian la halo krime sériu ruma ne’ebé afeta ba sosiedade tomak.
“Ha’u akompaña uitoan kona-bá funsionamentu organizasaun FFTL nian ne’e iha tinan tolu ikus ne’e kuaze nia funsionamentu no la’o ladún di’ak, tamba ne’e bainhira lideransa sira iha FFTL se sente la konsege lori organizasaun bola ne’e ba oin ho dia’k, favór ida sira rekoñese an no denúnsia sira-nia rezignasaun ho dignu , tamba bola ne’e desportu ida ne’ebé ema barak iha laran. Futeból ne’e hanesan organizasaun ka instituisaun mundiál ne’ebé ema halo investimentu barak, se ita lori bola iha Timor ho ita nia ignoránsia, ha’u hanoin bola iha Timor sei la di’ak,” César Moreira afirma.
Militár la podia iha kongresu FFTL mezmu hamriik de’it iha otél oin mós labele tanba parte atu fo seguransa bá eventu sira hanesan ne’e tuir loos polísia, tamba organizasaun sira demokrátiku ne’e labele lori militár ne’e ba atua, hanesan fali funu boot ida iha kongresu nia laran ne’ebé fó ameasa boot bá estabilidade nasionál.
“Ita foin hetan orgullu no priviléjiu boot iha mundu nia matan no sai hanesan nasaun ne’ebé hakiak dame durante vizita Papa Francisco nian mai Timor-Leste iha loron 09-11 fulan-Setembru liubá. Oronia liu, foin liu fulan de’it, mosu ona atuasaun sira ne’ebé mai husi militár tanba de’it ema ida-rua interese ne’ebé la reprezenta interese komún,” Cesar Moreita hateten.
Tuir nia, pesoál militár bele envolve iha organizasaun hanesan FFTL no bele asume knaar boot iha FFTL, maibé la bele lori militár bá halo intervensaun bá prosesu sira demokrátiku iha FFTL nia laran.
César Moreira esplika tuir kronolojia no situasaun ne’ebé iha hatudu katak prezidente Interinu FFTL la fó tempu ba delegadu prezidente asosiasaun Dili Leste atu ko’alia iha kongresu FFTL maibé hafoin forsadamente uza militár hodi hasai delegadu ne’e husi kongresu, delegadu sira seluk iha oportunidade atu ko’alia, hato’o sira nia opiniaun no iha diskusaun. Iha ne’e bele mos mosu pergunta tanbasá delegadu ida seluk nia liberdade limita no sira seluk livre espresa sira nia hanoin.
Nia mós husu atu lider nasionál sira, veteranu sira ne’ebé laiha koñesimentu ho kualkér organizasaun di’ak liu lalika ba tama se lae bele hamosu konflitu interese ne’ebé ikus mai lori presedente la di’ak ba jerasaun sira foun sira.
Labele Aplika Sistema Militár iha FFTL

César Vital Moreira
César Moreira mós husu atu ba oin lider sira ne’ebé sei ba lidera FFTL labele mai husi ema polítiku no líder sira partidu polítiku nian tamba sei kontinua partidariza no politiza instituisaun FFTL no mós nafatin labele lori militár ba FFTL tamba organizasaun ne’e sei la dezenvolve tamba laiha demokrasia no iha de’it mak ditadura militár hanesan situasaun atuál.
Nia husu atu lideransa atuál FFTL mesmu hanesan Tenente-Jenerál maibé labele ba aplika sistema militár iha FFTL, tamba FFTL hanesan organizasaun independente ne’ebé demokrátiku no ema hotu liu-liu membru sira iha liberdade atu hato’o sira nia opiniaun no espresa sira nia ideia ba dezenvolvimentu instituisaun nian.
“Ha’u sente katak iha kongresu FFTL ne’e la admite intervensaun husi F-FDTL no PNTL tamba laiha krime ruma iha fatin ne’ebé kongresu estraordináriu FFTL realiza ba,” César Moreira hateten.
Enkoraja Prezidente Díli Leste lori prosesu ba oin
César Moreira mós husu ba Prezidente Asosiasaun Futeból Díli Leste atu iha korajen hodi lori prosesu ba oin relasiona ho akontesimentu ne’ebé hasoru iha kongresu FFTL.
“Buat ne’e krime tenke lori prosesu ne’e ba oin, tamba organizasaun bola ne’e labele lori militár ba laran,” César Moreira afirma.
Nia subliña asaun ne’ebé prezidente asosiasaun Futeból Díli Leste hasoru ne’e hanesan krime no lori prosesu ba oin atu bele hadia tamba selae lider sira sei lori sira nia autoridade hodi kebra situasaun no halo instituisaun ne’e la diak iha mundu internasionál.
Hafoin insidente ne’e, Tenente Jenerál Falur Rate Laek deklara katak nia prezensa iha FFTL nu’udar Prezidente interinu no iha kompromisu atu hadia no implementa regra tamba ne’e bainhira se deit mak kontra sei hasai.
“Há’u iha ne’e atu hadia, se mak kontra tenke simu konsekuénsia,” Falur Rate Laek afirma.
Jornalista: Vito Salvadór